Grupa CAEN C | INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

Coduri CAEN Grupa CAEN 10 Grupa CAEN 11 Grupa CAEN 12 Grupa CAEN 13 Grupa CAEN 14 Grupa CAEN 15 Grupa CAEN 16 Grupa CAEN 17 Grupa CAEN 18 Grupa CAEN 20 Grupa CAEN 21 Grupa CAEN 22 Grupa CAEN 23 Grupa CAEN 24 Grupa CAEN 25 Grupa CAEN 26 Grupa CAEN 27 Grupa CAEN 28 Grupa CAEN 29 Grupa CAEN 30 Grupa CAEN 31 Grupa CAEN 32 Grupa CAEN 33

---

Industria prelucrătoare include transformarea fizică sau chimică a materialelor, substanţelor saucomponentelor în produse noi, deşi aceasta nu poate fi folosită ca un criteriu universal pentru definirea prelucrării (vezi nota de mai jos despre prelucrarea deşeurilor). Materialele, substanţele sau componentele transformate constituie materii prime, ce sunt produse ale agriculturii, silviculturii, pescuitului, industriei extractive, precum şi ale altor activităţi din industria prelucrătoare. Modificarea substanţială, refacerea sau reconstrucţia bunurilor este în general considerată drept prelucrare. Unităţile angajate în industria prelucrătoare sunt adesea descrise ca uzine, fabrici sau oţelării şi folosesc în mod curent maşini acţionate electric şi echipamente de manipulare a materialelor. Unităţile care transformă materialele sau substanţele în produse noi, manual sau la domiciliul lucrătorului, şi care comercializează către public produsele obţinute în aceleaşi locaţii, cum sunt brutăriile şi croitoriile de comandă, sunt incluse, de asemenea, în această secţiune. Unităţile de prelucrare pot: -prelucra materialele proprii -sub-contracta o parte a proceselor de prelucrare a materialelor proprii -deţine drepturile legale asupra produselor, dar sub-contractă întregul proces de prelucrare a materialelor (proprii sau nu) -desfăşura procese de prelucrare în cadrul sub-contractelor mai sus menţionate. Produsul obţinut pe bazaprocesului de prelucrare poate fi finit, în sensul că este gata pentru utilizare sau consum, sau poate fi semi-finit, în sensul că va deveni materia primă pentru prelucrări ulterioare. Deexemplu, produsul rafinării aluminei este materie primă în producţia primară a aluminiului; aluminiul primar constituie materia primă a producţiei de sârmă din aluminiu; iar sârma din aluminiu este materia primă pentru fabricarea produselor obţinute din sârmă. Fabricarea componentelor specializate şi a părţilor/pieselor de schimb, a accesoriilor şi anexelor la maşini şi echipamente este, de regulă, clasificată în aceeaşi clasă ca şi fabricarea maşinii şi echipamentului cărora sunt le sunt destinate piesele de schimb şi accesoriile. Fabricarea de componente şi piese de schimb nespecializate ale maşinilor şi echipamentelor, deexemplu, motoare, pistoane, motoare electrice, ansambluri electrice, supape, roţi dinţate, rulmenţi cu role, este clasificată în clasa de prelucrare corespunzătoare fără a lua în considerare maşina sau echipamentul în care pot fi incluse aceste articole. Totuşi fabricarea componentelor şi accesoriilor specializate prin turnarea sau extrudarea materialelor plastice este inclusă în grupa 222. Activitatea de asamblare a părţilor componente ale unui produs este considerată prelucrare. Aceasta include atât asamblarea produselor din producţie proprie cât şi asamblarea componentelor provenind de laterţi. Recuperarea deşeurilor, adică prelucrarea deşeurilor în materii prime secundare este clasificată în grupa 383 (Recuperarea materialelor reciclabile). Deşi poate implica transformări fizice sau chimice, această activitate nu este considerată a fi o parte a industriei prelucrătoare. Scopul primordial al acestor activităţi este considerat a fi tratarea sau prelucrarea deşeurilor. Şi ele sunt prin urmare clasificate în secţiunea C (Captarea şi distribuţia apei; salubritate, administrarea deşeurilor, activităţi de decontaminare). Totuşi fabricarea de produse noi (spre deosebire de materiale brute secundare) este clasificată în industria prelucrătoare, chiar dacă aceste procese utilizează deşeuri ca materii prime. Deexemplu, producţia de argint din deşeuri de film este considerată a fi un proces de fabricaţie. Activităţile specializate de întreţinerea şi repararea maşinilor şi echipamentelor industriale, comerciale şi similare sunt clasificate în general, în diviziunea 33 (Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor). Totuşi repararea calculatoarelor şi a bunurilor personale şi gospodăreşti este clasificată în diviziunea 95 (Repararea calculatoarelor şi a bunurilor personale şi gospodăreşti), în timp ce repararea vehiculelor cu motor este clasificată în diviziunea 45 (Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor). Instalarea maşinilor şi echipamentelor, atunci când este efectuată ca o activitate specializată, este clasificată în 3320. Observaţie: graniţele industriei prelucrătoare şi ale celorlalte sectoare în cadrul clasificării pot fi oarecum neclare. De regulă, activităţile din secţiunea industriei prelucrătoare implică transformarea materialelor în produse noi. Rezultatul lor este un produs nou. Totuşi definiţia a ceea ce constituie un produs nou poate fi oarecum subiectivă. Ca o clarificare, următoarele activităţi sunt considerate în CAEN drept industrie prelucrătoare: -prelucrarea peştelui proaspăt (curăţirea stridiilor, tranşarea peştelui), neefectuată pe o navă de pescuit, vezi